CENTROCOOP Uniunea Națională a Cooperației de Consum
Prima pagina | Evenimente | Prezentare | Structura | Activităţi | Membrii | Istoric | Legislaţie, Statutare | MASS MEDIA | Contact  
   
1.2. Structura organizatorică a cooperaţiei de consum. Necesitatea păstrării caracterului de sistem al cooperaţiei de consum
 
  Sunteti aici: Prima pagina » I. Raportul multianual de activitate 2005-2008 » 1.2. Structura organizatorică a cooperaţiei de consum. Necesitatea păstrării caracterului de sistem al cooperaţiei de consum

1.2. Structura organizatorică a cooperaţiei de consum. Necesitatea păstrării caracterului de sistem al cooperaţiei de consum

Structura organizatorică a sistemului caracterizează dimensiunea şi puterea sa economică şi socială. Ea este dată de nivelele de asociere pe orizontală şi verticală a sistemului. Cooperaţia de consum a cunoscut dintotdeauna trei nivele importante de asociere pe verticală: primul nivel îl reprezintă cooperativa (societatea cooperativă), celula economică de bază; al doilea nivel este uniunea teritorială județeană a cooperativelor iar al treilea nivel uniunea naţională a asociaţiilor teritoriale de cooperative.

Nivelele verticale de asociere sunt caracterizate prin rolul de organizare, coordonare şi control al bazei economice a sistemului, dar şi al respectării principiilor cooperatiste şi de satisfacere a nevoilor sociale. În acest fel a fost asigurată unitatea sistemului care şi-a dovedit capabilitatea de-a lungul întregii sale istorii, de a exista ca o adevărată forţă economică şi socială.

Cooperativa, respectiv, societatea cooperativă în denumirea legislaţiei actuale în vigoare, asociază pe orizontală, în mod voluntar, persoane fizice ce consimt la respectarea principiilor cooperatiste. Rolul acesteia este de desfăşurare a activităţii economice de bază, iar rezultatele economice obţinute sunt distribuite membrilor asociaţi, reinvestirii dar şi asigurării nivelelor verticale de asociere necesare respectării unităţii de sistem. Pentru a se distinge ca agent economic în cadrul comercianţilor, cooperativele au purtat și poartă numele generic de “CONSUMCOOP”.

Uniunile teritoriale de cooperative constituite la nivel judeţean au avut inițial, un dublu rol: acela de a gospodări, organiza şi coordona rezultatele destinate reinvestirii prin cooperare între societăţile cooperative, dar şi de a organiza acţiunile destinate satisfacerii componentei sociale, educaţionale şi culturale pentru membrii cooperatori din raza teritorială a judeţului pe care îl reprezintă. Numele istoric al acestor asociaţii este de “FEDERALCOOP”. Acest nume generic este păstrat şi astăzi pentru asociaţia ce asigură componenta economică, respectiv societatea cooperativă de gradul doi judeţeană.  Componenta socială şi de reprezentare o constituie  asociaţia fără scop patrimonial numită “Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei de Consum”.

Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum a purtat întotdeauna numele generic  “CENTROCOOP”, reprezentând centrul asocierii naţionale a cooperaţiei de consum. Purtând interesele tuturor membrilor cooperatori din ţară, CENTROCOOP a răspuns sistemului prin elaborarea de strategii de organizare şi dezvoltare a cooperaţiei de consum, reunind în rândurile organelor sale de conducere reprezentanţii tuturor uniunilor judeţene. În numele tuturor celor asociați ”CENTROCOOP” a susținut aceste strategii în relații cu instituțiile interne și externe, apărând drepturile cooperației de consum în toate domeniile de activitate.

Astfel, atât componenta economică cât şi cea socială, prin dimensiunea de întindere teritorială a structurii sale organizatorice evidenţiază puterea sistemului cooperaţiei de consum, de a asocia și astăzi zeci de mii de persoane şi de a-i angrena, pe principii de muncă, în satisfacerea în comun, a intereselor materiale, sociale, educaționale și culturale. Cei asociați cooperației de consum îşi regăsesc activitatea economică, socială, culturală și educațională în cadrul sistemului.

Membrii cooperatori asociaţi sistemului au un triplu raport cu sistemul: acela de investitori în capitalul social, de resurse umane (ca principala forţă de muncă angajată în sistem), dar şi de consumatori (regăsindu-se în piaţa de desfacere a sistemului). Prin acest triplu raport, membrii cooperatori sunt cointeresaţi să furnizeze sistemului o forţă de muncă de calitate, dar și o gospodărire judicioasă a bazei sale economice, asigurându-și în acest fel siguranța profitabilității.

Numărul mare al membrilor cooperatori arată gradul de interes şi de încredere a populaţiei în principiile sistemului cooperației de consum, dar şi eficienţa sa economică şi socială.

Prezentăm mai jos evoluția structurii de organizare și funcționare a cooperației de consum:

                                                                         .

Structura organizatorică/numerică a cooperației de consum

 în anii 1991, 1996, 2000, 2005- 2008

                              număr unități

 

Denumirea
organizaţiilor
Anii
1991
1996
2000
2005
2006
2007
2008
A. Organizaţii
CENTROCOOP Uniunea Natională a Cooperatiei de Consum*
 
 
1
 
 
1
 
 
1
 
 
1
 
 
1
 
 
1
 
 
1
Casa Cooperativelor de Credit CREDITCOOP**
 
-
 
1
 
-
 
-
 
-
 
-
 
-
Federale Teritoriale ale Cooperativelor de Consum si de Credit**- Uniuni Județene
 
 
 
41
 
 
 
41
 
 
 
41
 
 
 
41
 
 
 
41
 
 
 
41
 
 
 
41
Societăti Cooperative de Consum – de gradul 1 si 2
 
2.500
 
1.577
 
1.405
 
1.043
 
991
 
953
 
921
Cooperative de Credit Bănci populare**
 
858
 
758
 
-
 
-
 
-
 
-
 
-
Număr total de
organizatii
 
3.400
 
2.378
 
1.447
 
1.085
 
1.033
 
995
 
963
B. Societăti comerciale cooperatiste înfiintate de Centrocoop
Domeniul de activitate al societăţii
Anii
1991
1996
2000
2005
2006
2007
2008
Producţie nealimentară
8
24
21
11
9
8
8
Producţie alimentară
12
11
11
9
8
8
8
Comerţ si turism
2
2
2
2
2
2
2
Informatică - CICOOP
1
1
1
1
0
0
0
Număr total de unităţi
23
38
35
23
19
18
18
C. Alte activităţi înfiinţate de Centrocoop
                                                                                                                  
Centrul de management si consultanţă CEPECOOP
 
1
 
1
 
1
 
1
 
1
 
0
 
0
Institutul de proiectare COOPPROIECT
 
1
 
1
 
1
 
1
 
0
 
0
 
0
Scoli de cooperaţie
15
9
8
8
8
8
8
Gazeta cooperaţiei
1
1
1
1
1
0
0
Număr total de unităţi
18
12
11
11
10
8
8

 Sursa: date statistice din arhiva Centrocoop

*) denumirea actuala 

 

 

 

 

 

 

 

**)  din anul 2000 Creditcoop si cooperativele de credit isi desfasoara activitatea separat potrivit OUG nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit

 

Structura organizatorică a cooperației de consum a suferit o amplă transformare în anul 2005 ca urmare a aplicării noului act normativ, respectiv Legea  nr.1/2005- privind organizarea și funcționarea cooperației.

Astfel, dacă până în anul 2005, structura organizatorică a cunoscut o uniformizare în toate județele țării, reorganizarea în baza Legii nr.1/2005 a produs schimbări fundamentale, fiind aplicată în mod diferențiat, în funcție de particularitățile zonale.

Fostele cooperative se reorganizează în societăți cooperative de gradul 1 adoptându-și statutele în conformitate cu prevederile legii.

Prevederile imperative ale Legii nr.1/2005 privind reorganizarea federalelor teritoriale ale cooperației de consum impun divizarea structurii sociale de reprezentare de structura economică, fiind obligate să-și împartă patrimoniul deținut pe cele două componente.

Structura socială de organizare prevăzută de lege este uniunea județeană care s-a constituit în fiecare județ, prin asocierea societăților cooperative.

Structura economică este reorganizată însă în mod diferențiat, regăsind-o fie sub forma societăților cooperative de gradul 1, fie sub forma societăților cooperative de gradul 2, aceasta din urmă asociind pe principii economice societățile cooperative de gradul 1.

O parte din fostele federale teritoriale au considerat oportun să-și reorganizeze componenta economică prin constituirea de societăți comerciale pe patrimoniul existent.

Mutațiile apărute după anul 2005, în urma reorganizării, determină o structură organizatorică și de funcționare a componentei economice eterogene de la județ la județ.

O remarcă importantă asupra Legii nr.1/2005, cu mare impact în unele zone asupra proprietății cooperației de consum, o reprezintă lipsa unor reglementări exprese referitoare la capitalul indivizibil. Astfel, democratizarea legii a fost greșit înțeleasă de către unele grupuri de indivizi, care s-au autointitulat ”proprietari” și care consideră că pot dispune după bunul plac de averea cooperației de consum. Aceste grupuri de indivizi, s-au autointitulat și administratori ai unor patrimonii însemnate ale cooperației de consum și sfidând proprietarii de drept și-au constituit societăți cooperative proprii, izolând, în acest fel, de întregul sistem de grup o parte din patrimoniul ce a fost acumulat de către întregul sistem cu mult înaintea procesului de reorganizare. Aceste cazuri, pe care le considerăm totuși izolate, au produs mari perturbări soldate cu litigii între organizațiile cooperației de consum. Astfel, pe rolul instanțelor judecătorești întâlnim nenumărate acțiuni, prin care organizațiile din cadrul sistemului cooperației de consum încearcă să-și recupereze patrimoniul ce i-a fost luat abuziv de către grupuri de indivizi, nesocotind valorile și principiile cooperatiste.  

          La finele anului 2008, cooperația de consum deținea următoarea structură organizatorică:

- o uniune națională reprezentată de CENTROCOOP-Uniunea Națională a Cooperației de Consum

- 41 de uniuni județene – câte una în fiecare județ

- 19 societăți cooperative de gradul 2 câte una în următoarele județe: Arad, Bistrița, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vâlcea și Vrancea.

- 902 societăți cooperative de gradul 1

Societățile cooperative sunt asociate la uniunile județene din raza teritorială în care sunt amplasate, iar uniunile județene sunt asociate la uniunea națională.

 

         
    2007 © CENTROCOOP Uniunea Națională a Cooperației de Consum powered by netclip