Sursa: date statistice din arhiva Centrocoop
|
*) denumirea actuala
|
|
|
|
|
|
|
|
|
**) din anul 2000 Creditcoop si cooperativele de credit isi desfasoara activitatea separat potrivit OUG nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit
|
|
Structura organizatorică a cooperației de consum a suferit o amplă transformare în anul 2005 ca urmare a aplicării noului act normativ, respectiv Legea nr.1/2005- privind organizarea și funcționarea cooperației.
Astfel, dacă până în anul 2005, structura organizatorică a cunoscut o uniformizare în toate județele țării, reorganizarea în baza Legii nr.1/2005 a produs schimbări fundamentale, fiind aplicată în mod diferențiat, în funcție de particularitățile zonale.
Fostele cooperative se reorganizează în societăți cooperative de gradul 1 adoptându-și statutele în conformitate cu prevederile legii.
Prevederile imperative ale Legii nr.1/2005 privind reorganizarea federalelor teritoriale ale cooperației de consum impun divizarea structurii sociale de reprezentare de structura economică, fiind obligate să-și împartă patrimoniul deținut pe cele două componente.
Structura socială de organizare prevăzută de lege este uniunea județeană care s-a constituit în fiecare județ, prin asocierea societăților cooperative.
Structura economică este reorganizată însă în mod diferențiat, regăsind-o fie sub forma societăților cooperative de gradul 1, fie sub forma societăților cooperative de gradul 2, aceasta din urmă asociind pe principii economice societățile cooperative de gradul 1.
O parte din fostele federale teritoriale au considerat oportun să-și reorganizeze componenta economică prin constituirea de societăți comerciale pe patrimoniul existent.
Mutațiile apărute după anul 2005, în urma reorganizării, determină o structură organizatorică și de funcționare a componentei economice eterogene de la județ la județ.
O remarcă importantă asupra Legii nr.1/2005, cu mare impact în unele zone asupra proprietății cooperației de consum, o reprezintă lipsa unor reglementări exprese referitoare la capitalul indivizibil. Astfel, democratizarea legii a fost greșit înțeleasă de către unele grupuri de indivizi, care s-au autointitulat ”proprietari” și care consideră că pot dispune după bunul plac de averea cooperației de consum. Aceste grupuri de indivizi, s-au autointitulat și administratori ai unor patrimonii însemnate ale cooperației de consum și sfidând proprietarii de drept și-au constituit societăți cooperative proprii, izolând, în acest fel, de întregul sistem de grup o parte din patrimoniul ce a fost acumulat de către întregul sistem cu mult înaintea procesului de reorganizare. Aceste cazuri, pe care le considerăm totuși izolate, au produs mari perturbări soldate cu litigii între organizațiile cooperației de consum. Astfel, pe rolul instanțelor judecătorești întâlnim nenumărate acțiuni, prin care organizațiile din cadrul sistemului cooperației de consum încearcă să-și recupereze patrimoniul ce i-a fost luat abuziv de către grupuri de indivizi, nesocotind valorile și principiile cooperatiste.
La finele anului 2008, cooperația de consum deținea următoarea structură organizatorică:
- o uniune națională reprezentată de CENTROCOOP-Uniunea Națională a Cooperației de Consum
- 41 de uniuni județene – câte una în fiecare județ
- 19 societăți cooperative de gradul 2 câte una în următoarele județe: Arad, Bistrița, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vâlcea și Vrancea.
- 902 societăți cooperative de gradul 1
Societățile cooperative sunt asociate la uniunile județene din raza teritorială în care sunt amplasate, iar uniunile județene sunt asociate la uniunea națională.