Declaraţia preşedintelui

Congresul CENTROCOOP – Uniunea Națională a Cooperației de Consum din România din 1 iulie 2009 – este  al cincilea din perioada postdecembristă.

Ideea de cooperație s-a născut și a stăruit în mintea și sufletul poporului român de la începuturile existenței sale. Indiferent că a fost vorba de studii aprofundate sau de simple relatări în reviste de specialitate sau ziare, cooperația, în sensul ei general, a transmis mereu un mesaj încurajator omului în îndelungata și zbuciumata lui luptă pentru supraviețuire, constituind o formă specifică de organizare a activității umane.

Departe gândul de a manifesta patetism, vom sublinia faptul semnificativ că din punct de vedere practic: ”cooperativa este instituția spre care se îndreaptă cugetele mai serioase și oamenii cei mai deplin înțelegători ai realităților care ne condiționează viața”[1]. Așadar, nu e nevoie nici să o denigrăm, nici să-i facem apologia.

Cooperația a rămas și va rămâne o mișcare de referință în peisajul dezvoltării economiei românești care aduce bunăstare și progres celor mulți.

Încă de la începuturi cooperaţia a fost înţeleasă nu numai ca o alternativă la societăţile comerciale în care interesele erau subordonate capitalului, dar şi ca şcoli de educaţie. Congresul General al Cooperației din România, ținut la București în perioada 3-5 ianuarie 1925, a fost deschis de ministrul muncii din  acea vreme N. D. Chirculescu, care a spus: „Cooperaţia este şi rămâne în fundamentul ei, în scopurile ei, o instituţie de mare interes social, nu numai pentru că ajută şi întăreşte pe individ şi colectivitate dar mai ales pentru că este, în acelaşi timp, un admirabil mijloc de educaţie. Ea luptă contra egoismului şi individualismului omenesc, şi, prin asociere şi mentalitate, deprinde pe individ să unească la propriile sale interese şi sforţări, pe acelea ale altora, în locul stării umile pe care i-o dă celui slab izolarea, cooperaţia prin forţa ei îi dezvoltă simţul de demnitate profesională, răutatea şi îndărătnicia individuală fac loc înţelepciunii şi generozităţii şi, în loc de nepăsare de lucruri obşteşti, cooperatia obişnuieşte pe individ să se intereseze de operele de interes general. Aceste mari avantaje justifică îndeajuns dezvoltarea pe care a luat-o cooperaţia pretutindeni”[2].

Răsunetul mişcării cooperatiste mondiale dovedește contribuția însemnată pe care și-a adus-o la coeziunea economică şi socială, dovedită cu prisosinţă pe parcursul îndelungatei sale existenţe. Rolul multiplu pe care îl au cooperatorii, acela de asociați, deţinători de capital social, respectiv cel de lucrători, remuneraţi pentru munca depusă, dar și pe acela de consumatori în calitatea lor de beneficiari de produse și servicii, determină implicarea lor activă și responsabilă în dezvoltarea societăților cooperative, iar acestea din urmă au misiunea de a-i recompensa și a le împlini aspiraţiile de natură economică, socială, culturală şi educațională.

Suntem conștienți că pentru a excela în domeniul nostru de activitate trebuie să fim creativi, inteligenți, flexibili și prompți în fața schimbărilor rapide ce bulversează mediul economico-social din întreaga lume.

Promovarea și respectarea valorilor și principiilor cooperatiste: asocierii voluntare şi deschise, controlului democratic, participării economice, autonomiei şi independenței, educării, instruirii şi informării, cooperării, preocupării pentru comunitate, reprezintă certitudinea cooperației de consum că îi va fi asigurată dezvoltarea, aducându-și o contribuție însemnată la dezvoltarea de ansamblu a întregii societăți românești.

Este prilejul să îi omagiem pe înaintaşii noştri, care au construit și acumulat valorile cooperatiste pe care le moștenim. Responsabilitatea noastră este aceea de a continua și a dezvolta construcția lor, asociind în rândurile noastre pe toți cei care doresc o bunăstare materială și socială pe principii cooperatiste, eforturi susținute, echitate și solidaritate.

Perioada 2005-2008 reprezintă perioada cea mai bulversată, în care cooperația de consum a fost supusă unui amplu proces de reorganizare. Asociind acestuia, reașezarea continuă a parametrilor vieții economico-sociale dar și a celei politice, deseori am fost nevoiți să realiniem direcția activității noastre pentru a fi siguri că nu ne abatem de la viitorul nostru pe care l-am conturat, de a fi competitivi.

Cooperația de consum a dovedit și astăzi că, nici o lege și de altfel, nimic nu poate spulbera nevoia de asociere, păstrându-și întotdeauna unitatea de sistem, înțelegând că prosperitatea individuală este condiționată de prosperitatea întregului sistem. Reunirea de astăzi, în acest Congres al Cooperației de Consum este o dovadă că noi toți cei prezenți aici, dorim să ne comensurăm rezultatele celor 4 ani, să cunoaștem ce am făcut bine, dar și unde am greșit și să ne conturăm strategia de viitor, pe care cu optimism îl privim ca fiind bun.

Privind cu încredere spre viitor, succesul îl vom regăsi  în puterea adeziunii noastre, care energică fiind, ne dovedește că vom avea puterea să apărăm și să dezvoltăm valorile cooperației de consum, asigurându-i cadrul propice pentru îndeplinirea responsabilității economice și sociale pe care o are față de oamenii ei.

Organizațiile cooperatiste, privite din orice direcție asociativă, au demonstrat în fața schimbărilor la care au fost supuse că știu să-și îndeplinească rolul în coeziunea sistemului. Identitatea cooperatistă se regăsește în identitatea lor, contribuind cu sprijin la reconfigurarea actuală a sistemului.

                                               Președinte,

                                               Dr.Ec.Ioan CRIȘAN