In perioada 2005-2008 Cooperatia de Consum din Romania in general si Centrocoop Bucuresti , in special s-a confruntat cu 3 crize majore;
-O criza de sistem;
-O criza manageriala;
-O criza economica ;
Despre efectele crizei economice asupra sistemului nu putem inca sa tragem concluzii intrucat criza a inceput sa-si faca simtita prezenta spre finele anului 2008 si apreciem ca ne va afecta in mod profund abia spre sfarsitul anului 2009,mijlocul anului 2010.
In cele ce urmeaza dorim sa ne referim la celelalte 2 crize si le vom aborda pe rand astfel:
2.1. Criza de sistem
A ceasta criza a fost declansata de catre modificarea legislatiei ce reglementeaza activitatea Cooperatiei de Consum din Romania, respectiv elaborarea si promulgarea Legii Nr.1 / 2005 , lege ce s-a dorit a fi o reglementare generala pentru toate formele de organizatii cooperatiste.
Prin aceasta lege intregul esafodaj pe care se baza cooperatia de consum din Romania ,pana in 2005,a fost rasturnat.Veriga de baza devine cooperativa de gradul I sau de gradul II , care s-au asociat in uniuni judetene , uniuni ,ce la randul lor, s-au asociat in Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum –Centrocoop.
In acest fel prin Legea 1/2005 Cooperativele de consum capata aproape caracterul unor societati comerciale cu deosebirea ca dreptul de vot nu il are capitalul ci membrul cooperator , mentinandu-se principiul vechi : “Un om un vot “.
Dispare orice forma de control pe verticala, respectiv uniunile judetene nu mai controleaza cooperativele , iar Centrocoop-ul , la randul sau nu mai are drept de control asupra federalelor si uniunilor judetene,ci numai rol de reprezentare. Rolul de control a fost atribuit institutiei cenzorului.Prin Legea 1/2005 presedintii de cooperative sunt investiti cu puteri sporite, fara a fi statuate raspunderi materiale pe masura puterilor atribuite.
Anul 2005 a fost un an in care tot sistemul a trebuit reorganizat plecandu-se de la baza ,respectiv de la cooperativele de gradul I , asocierea lor in federale si uniuni judetene si a uniunilor judetene in Centrocoop.S-au declansat adunari generale ,care au aprobat statutele refacute ale cooperativelor ,uniunilor si Centrocoop , s-au inregistrat din nou la ORC-urile teritoriale, fiind stabilit capitalul social numai la nivelul valorii partilor sociale depuse,s-au inregistrat conducerile acestora ,care au trebuit sa-si reorganizeze intreaga activitate. In cele ce urmeaza vom aminti numai cateva aspecte ale crizei de sistem ,cu implicatii directe in activitatea cooperatiei de consum :
a)Urmare creerii noului cadru legislativ ,intregul sistem si-a modificat statul de organizare si functionare, adoptand statute pe toate nivelele de organizare.Toate aceste modificari au generat o criza de sistem,care s-a manifestat la nivel organizational, in reglementarile noi ce au trebuit elaborate, in schimbarea relatiilor coperative-uniuni judetene –uniunea nationala.
Pe langa costurile ridicate de organizarea adunarilor generale,reanregistrarea cooperativelor la ORC-urile judetene, de editarea statutelor si numeroasele deplasari la centrele de judet ale conducerii acestora , impreuna cu membrii consiliilor de administratie precum si ai cenzorilor,s-au produs si blocaje in activitatea curenta din anul 2005, fapt ce s-a simtit in realizarile unitatilor pe toate nivelele.
Termenele stabilite de Legea nr.1/2005 pentru finalizarea acestor operatiuni a fost relativ scurte, ceea ce a creat posibilitatea elaborarii unor statute cu scapari sau chiar cu prevederi ce exced legea de organizare.Pentru exemplificare amintim situatia din in statutul Centrocop unde s-au strecurat o serie de prevederi ce exced Legea nr. 1/2005.
Cu privire la organele de conducere ale asociatiei pe care Legea 1/2005 le defineste a fi:
-Congresul;
-Consiliul National;
-Cenzorul.
In statut apar alte organe:
-Congresul;
-Consiliul National;
-Colegiul Centrocoop;
-Presedintele.
Rezulta ca s-a infiintat un organism neprevazut in lege , respectiv Colegiul Centrocoop ,caruia i s-au atribuit ,in statut, o parte din atributiile Consiliului National.
Oricum presedintele nu trebuia amintit ca organ de conducere, deoarece el are atributii directe stabilite prin lege revenindu-i atat conducerea executiva , cat si cea a Consiliului National.
Una din “Erorile”strecurate in statutul Centrocoop a fost si acela in care se defineste scopul si atributiile Colegiului Centrocoop , respectiv art 20 alin 1 :”Colegiul Uniunii Natioanale GEREAZA activitatea curenta a Uniunii Nationale in perioada dintre sedintele Consiliului National “.In DEX expresia a gera este definita : “A administra pe socoteala si in locul altuia” .Deci Colegiul Centrocoop administreaza pe socoteala si in locul Consiliului National al Centrocoop , fara a avea stabilite prin lege atributii concrete si mai ales raspunderi fata de modul de administrare. Aceasta sintagma a facut posibila pierderea unei insemnate parti din patrimoniul Centrocoop , fara ca cineva sa fie facut responsabil.
b)Un alt aspect a crizei de sistem s-a facut simtita prin deteriorarea relatiilor cu Ministerul pentru Intreprinderii Mici,Mijlocii si Cooperatie, fapt ce a declansat organizarea unui Congres extraordinar (inainte de promulgarea Legii nr.1 ).
c)Alt aspect al crizei de sistem a fost provocat de neadaptarea la noua lege a procedurilor de lucru , fapt ce a permis luarea de catre conducerile executive ale Centrocoop a unor decizii economice cu mari repercursiuni asupra patrimoniului acesui organism culminand cu pierderea sediului din Bucuresti , str. Brezoianu si a pachetului de actiuni de la unele societati comerciale in care Centrocoop detinea majoritatea .
-d)Urmare acestei crize ,in anul 2007 UJCC Sibiu a hotarat dezafilierea de la Centrocoop , ramanand uniune independenta cu toate cooperativele afiliate acesteia si patrimoniul aferent, fapt ce a atras o serie de procese intre Centrocoop si UJCC Sibiu.Desi au trecut aproape 2 ani de la hotararea de dezafiliere , nici pana la ora actuala Consiliul National al Centrocoop nu s-a manifestat in sensul prevazut de statut, respectiv de a aproba dezafilierea si a o supune spre ratificare viitorului Congres Centrocoop.
-e)Pana la finele anului 2008 niciunul din conducatorii Centrocoop nu au constituite garantii desi administreaza un patrimoniu foarte mare,si niciunul nu a fost tras la raspundere de catre CN sau Congres pentru pierderea unei mare parti din acest patrimoniu(vorbim aici de sediul din Brezoianu, de Universalcoop de sediul din Mendeleev, precum si de o parte din activele societatilor comerciale si scolile de cooperatie).
La sesizarea cenzorului cu privire la acest aspect mi s-a raspuns ca, in statut nu este prevazuta constituirea de gerantii pentru conducerea Centrocoop. Cenzorul considera necesara constituirea garantiilor la nivelul Centrocoop ,intrucat legea nr 1 prevede obligativitatea garantiilor pentru conducerile cooperativelor de gradul I si II, Federale si uniuni judetene etc.Cu atat mai mult acest lucru se impune la nivelul Centrocoop unde patrimoniul administrat este mult mai mare decat la o cooperativa de gradul I.
f)Prin atribuirea unor prerogative ,care in lege sunt ale Consiliului National, catre Colegiul Centrocoop si lipsa unor regulamente precise sau proceduri de lucru s-a ajuns la luarea unor decizii economice eronate care au generat costuri suplimentare , precum si la inregistrarea unui deficit atat din activitatea fara scop lucrativ , cat si din activitatea economica, in ultimul an,respectiv in 2008 .Nici una din actiunile desfasurate in ultimii 4 ani nu a avut un buget de venituri si cheltuieli aprobat in prealabil de catre Consiliul National pentru fiecare actiune in parte , astfel ca cenzorului ii este deosebit de dificil sa se pronunte asupra marimii,oportunitatii si legalitatii acestor cheltuieli.De fiecare data intalnirile CN s-au lasat cu invitarea ,costisitoare, a unor solisti , ansambluri de dansatori etc, focuri de artificii si alte costuri inutile , bani ce ar fi putut primi destinatii spre realizarea scopului pentru care fiinteaza Centrocoop.
g)Intrucat marea majoritate a societatilor comerciale la care Centrocoop este actionar majoritar si-au incetat activitatea de productie si de prestari servicii trecand la inchirierea spatiilor pentru alte entitati economice ,in toata perioada 2005-2008 s-a pus problema reorganizarii acestora fie intr-o cooperativa de gradul II ,fie intr-o alta forma de organizare intrucat structurile functionale ale acestora nu se mai justificau, devenind consumatoare a unei insemnate parti din veniturile din chirii.
Pe de alta parte patrimoniul acestora era reflectat in contabilitatea Centrocoop la valori istorice care nu mai aveau nimic cu valorile lor reale .Cenzorul a recomandat conducerii Centrocoop ,in fiecare raport anual,actualizarea participatiilor la aceste unitati pentru a se putea stabili valorile reale si influienta lor in activele Centrocoop.
h) In ultimii ani scolile de cooperatie nu si-au mai facut simtita prezenta in uniunile judetene si la nivelul cooperativelor pentru a asigura necesarul de forta de munca calificata si nici pentru conversia fortei de munca devenita disponibila.Uniunile au apelat tot mai mult la alti agenti economici pentru organizarea cursurilor perfectionare profesionala si de igiena alimentara ,absolut obligatorii, desi aceste cursuri s-ar fi putut organiza in cadrul sistemului.
i)S-a tot vorbit de infiinarea in cadrul Centrocoop a unui compartiment care sa elaboreze studii pentru accesarea de fonduri structurale necesare modernizarii bazei metariale pe toate nivelele cooperatiei de consum din Romania ,lucru ce nu s-a materializat , iar studiile efectuate de catre cooperative si federale depuse la MIMMC nu au intrunit toate criteriile pentru a fi eligibile, nu atat deficientelor de redactare sau de continut ci datorita slabelor relatii cu acest organism guvernamental .
j) Desi Centrocoop functioneaza in baza Legii nr. 1/2005 ,el are statut de asociatie , deci trebuie sa efectuieze cu preponderenta activitati de tip nepatrimonial.Pentru respectarea spiritului Legii nr.1/2005 activitatile economice trebuiau organizate intr-o cooperativa de gradul II sau intr-o societate comerciala.
Totusi in ultima perioada de timp activitatile preponderente au fost de tip economic, unele neavand nimic in comun cu scopul principal ce rezida din lege si statut , respectiv de reprezentare a sistemului cooperatiei de consum din Romania in relatiile cu statul si alte persoane fizice sau juridice.
k) O parte din uniunile judetene au fost nemultumite de sistemul relational creat in ultimii ani,prin acordarea de imprumuturi numai spre anumite uniuni asa zise “Prietene” si prestarea de servicii cu autocamionul pentru un numar limitat de judete.Din aceasta cauza s-au adus acuze conducerii Centrocoop , care au necesitat verificari suplimentare din care s-au desprins toate aceste aspecte ce duc la intarirea afirmatiilor ca,in ultimii 4 ani Centrocoopul a traversat o criza de sistem care impune masuri organizatorice urgente,modificarea statutului Centrocoop , precum si elaborarea procedurilor de lucru pentru principalele operatiuni economice.
2.2.Criza manageriala
Fara a se putea face o delimitare precisa intre efectele crizei de sistem si cele ale crizei manageriale , cenzorul retine faptul ca in acest mandat Centrocoop s-a confruntat cu o criza manageriala profunda determinata ,pe de o parte de boala si decesul fostului presedinte Nicolae Gavrila care a necesitat convocarea unui Congres si realegerea unui nou presedinte in persoana d-lui Ioan Crisan, precum si de imbatranirea personalului atat la nivelul Centrocoop , dar mai ales a celui aflat in conducerea uniunilor jdetene,ale federalelor si cooperativelor de consum,care reprezinta sistemul in Consiliul National . Totodata se face tot mai mult simtita lipsa personalului tanar cu pregatire economica si tehnica la toate nivelele organizationale.
Facand o retrospectiva a anilor 2005-2008 putem spune ca in aceasta perioada s-au luat o serie de decizii economice eronate care au dus la diminuarea drastica a patrimoniului Centrocoop ,la inchiderea unui exercitiu financiar cu deficit precum si la alterarea prestigiului si notorietatii conducerii Centrocoop in raport cu uniunile judetene si institutiile statului.Dintre aceste decizii eronate cenzorul retine urmatoarele :
a)Pierderea sediului Centrocoop din Bucuresti Strada Brezoianu,cladire de patrimoniu,monument arhitectural,al carui valoare poate fi expimata ,in euro ,de un numar cu cel putin 8 cifre .Nu vom insista asupra modului in care a fost pierduta aceasta cladire,nici a sumelor ce s-au incasat din executia judiciara a imobilului, intrucat despre greselile facute de catre vechea conducere a Centrocoop in acest caz s-a facut o informare separata.Concluzia care se desprinde din aceasta speta ne indreptateste sa afirmam ca deciziile luate au fost undeva intre incompetenta si infractiune.
b)Pierderea pachetului de actiuni la Universalcoop Bucuresti a fost un caz aproape identic care ne indreptateste sa vorbim despre o criza de management.Desi Consiliul National al Centrocoop nu a aprobat instrainarea pachetului majoritar de actiuni catre cetateanul turc Dursun Altanisik si firma acestuia SC Timber Trading SRL, totusi conducerea Centrocoop nu s-a conformat acestei decizii si prin manevre obscure s-a ajuns la pierderea pachetului majoritar de actiuni ,iar mai apoi la instrainarea intregului pachet de actiuni al Universalcoop Bucuresti , pentru circa 3,5 milioane de Euro, in conditiile cand numai valoarea terenului pe care era situat acest obiectiv era cotata la aceea vreme la circa 30-50 milioane de Euro.
c)Pierderea cladirilor din strada Mendeleev,( in care fiinta Coproiect Bucuresti) printr-o manevra a salariatilor acestei unitati la care Centrocoop era actionar majoritar , fara ca sa se ia din timp masurile de actionare in instanta a celor in cauza.
d) Mutarea succesiva,in mai putin de 3 ani, a sediului Centrocoop din strada Brezoianu la Universalcoop ,apoi la Jeco Trading in str. Sf.Stefan si la urma in Calea Plevnei a antrenat cheltuieli de amenajare ale spatiilor ,dotari cu mobilier si birotica,etc. foarte mari ce au condus la obtinerea unor rezultatelor financiare negative ( deficit ) cu care s-a incheiat executia bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008,precum si la consumarea inutila a unei parti insemnate din fondurilor rezultate din vanzarea acestor actiuni .In anul 2007 s-a amenajat un spatiu de birouri intr-o cladire a Universalcoop desi se stia ,la data respectiva, ca Centrocoop vanduse intregul pachet de actiuni de la aceasta unitate si ca va trebui sa se mute intr-un alt amplasament intr-un interval de timp de circa un an .Cheltuielile de amenajare a acestui spatiu nu se justifica de nici un fel , mai ales ca o parte au fost cheltuieli cu caracter de investitii,care nu au facut altceva decat sa mareasca nejustificat valoarea patrimoniului lasat aproape gratis la SC Universalcoop SA. Ma refer aici la sistemul de incalzire , izolarea termica (usi si geamuri termopan ),gresie si parchet lamelar in birouri etc.Toate aceste amenajari au fost lasate gratuit cetateanului turc anterior amintit, respectiv firmelor acestuia care detin in prezent intregul pachetul de actiuni.Intrebarea care se impune este :de ce nu s-a mutat sediul Centrocoop direct la SC Jeco Trading SA in strada SF. Stefan,pana la intrarea in posesia cladirilor din Calea Plevnei?
e)Atat vechea conducere a Centrocoop cat si noua conducere au apelat foarte usor la consultanta economica si juridica externa antrenand in acest sens cheltuieli suplimentare care se puteau evita prin angajarea de personal tanar ,bine pregatit capabil sa furnizeze o baza de informatii reala care sa poata genera decizii corecte.A beneficia de consultanta economica si juridica parmanenta nu se jutifica .De regula se apeleaza la aceasta formula in situatii speciale cand unitatea nu are personal pregatit sau compatibil cu anumite operatiuni.Exemplu evaluatori neutri in cazul vanzarii unor active sau pachete de actiuni necotate,case de avocati pentru reprezentare la instantele superioare,echipe de economisti si ingineri pentru elaborarea unor studii de fezabilitate sau analize punctuale. Restul operatiunilor trebuiau facute cu personal angajat al Centrocoop .
f) Neantelegerile dintre fosta echipa de conducere a presedintelui decedat Nicolae Gavrila cu noua echipa a d-lui Ioan Crisan a dus la blocaje majore in activitatea Centrocoop in prima parte din anul 2007 care s-au soldat cu inlocuirea secretarului general Ioana Lazar , contestarea calitatii acesteia de membru al Consiliului National al Centrocoop si ocolirea , in sistemul decizional si de conducere operativa, a vicepresedintelui Gavrilescu George , precum si cu concedierea unui mare numar din personalul Centrocoop.S-a pierdut mult timp cu verificarea activitatilor Centrocoop din perioada Nicolae Gavrila , cu izolarea si indepartarea unor angajati ,cu refacerea organigramei ,inventarierea unor documente etc.toate acestea creind o falie de netrecut intre vechea si noua conducere a Centrocoop.
Fara sa consideram ca am epuizat toate aspectele pe care le-am sesizat in decursul exercitarii mandatului de cenzor al Centrocoop,credem ca suntem indreptatiti sa afirmam ca atat vechea ,cat si noua conducere a Centrocoop s-a confruntat cu o criza manageriala si de sistem care a avut implicatii majore asupra intregului sistem al cooperatiei de consum din Romania si asupra notorietatii acestuia in raport cu institutiile statului roman.
